Au fost odata trei purcelusi care au plecat de-acasa. Asa au ajuns intr-o padure de la marginea unui camp cu grane, un loc numai bun sa-ti ridici o casuita.
– Eu o sa-mi fac o casuita din paie, spuse primul purcelus. O sa fie calduroasa si o s-o termin iute!
Si, cum era de asteptat, in vreo doua ore isi ridica o casuita din paie. Cel de-al doilea purcelus, la randu-i, spuse:
– Casuita mea o sa fie din lemn. O sa ma apere de vant si de ploaie, iar daca s-o arata lupul cel rau prin preajma, o sa fiu la adapost!
De data asta insa, lucrul la ridicatul casei tinu cat fu ziulica de lunga. Cel de-al treilea purcelus se apuca sa-si construiasca o casa din caramizi, la care munci neintrerupt, vreme de doua zile.
– Vreau si eu sa ma simt la adapost, atunci cand o veni lupul cel mare si rau!
Si, rostind vorbele astea, intra in casuita si incuie usa. Chiar in ziua urmatoare, lupul cel mare si rau se duse la casuita din paie si racni:
– Deschide usa, purcelusule, ca de nu, o sa-ti pun casuita la pamant dintr-o suflare!
– Nu-ti deschid, pentru ca tu vrei sa ma mananci! ii striga purcelusul, speriat.
Umflandu-si pieptul, lupul sufla din rasputeri inspre casuita, iar paiele din care fusese facuta zbura cat colo. Numaideca purcelusul alerga sa se adaposteasca in casuita de lemn a fratelui sau mijlociu.
Cand ajunse si acolo, lupul racni din nou:
– Dati-mi drumul inauntru, purcelusilor, ca de nu, o sa va dobor si casa asta dintr-o suflare!
– Nu-ti deschidem, pentru ca tu vrei sa ne mananci! ii raspunsera purcelusii.
Atunci, lupul isi umfla si mai abitir pieptul si se puse pe suflat: o data, de doua ori, de trei ori. A treia oara, lemnele din care fusese construita casuita zbura care incotro, iar cei doi purcelusi isi cautara adapost in casa de caramida a fratelui lor.
Casa asta ii veni insa de hac lupului, caci nici nu putea fi vorba s-o spulberi numai suflandu asupra-i. Vazand ca nu izbandeste, lupul se catara pe acoperis. Apoi isi dadu drumul sa lunece pe horn, in casa. Numai ca jos, pe focul din vatra, se afla un ceaun plin cu apa clocotita!
Urland de durere, lupul tasni prin horn in sus, cazu de pe acoperis si se pierdu in padure. Si de atunci nu-l mai vazu nimeni prin acele locuri!
