A fost odata un cizmar nu foarte priceput, care de-acuma cam imbatranise. Intr-o seara, se simti atat de obosit, incat se hotari sa mearga la culcare, cu toate ca avea de terminat o pereche de ghete pentru a doua zi.
Dimineata, cand tocmai se pregatea sa se apuce de lucru, baga de seama ca ghetele fusesera, cum-necum, terminate peste noapte! Si oricat le cerceta, nu reusi sa le gaseasca nici macar o impunsatura data pe-alaturi, de parca ar fi fost iesite din mana unui mester iscusit.
Trudindu-se ziua intreaga, seara isi pregati uneltele pentru a doua zi, cand ar fi urmat sa inceapa lucrul la o alta pereche de ghete, pentru o clienta bogata. In dimineata urmatoare, se cruci vazand ghetele noi-noute asteptandu-l cuminiti pe masa lui de lucru!
Clienta cea bogata se arata tare multumita de incaltari si ii zise:
– Ai dat dovada de mare maiestrie! Pentru asta, am sa-ti platesc pe ele de doua ori mai mult decat ne-am inteles acum o saptamana!
Fericit, cizmarul isi pregati uneltele pentru a doua zi, cand urma sa se apuce de cea de-a treia pereche de ghete. Iar povestea se repeta noapte de noapte! De fiecare data, dimineata, cizmarul gasea pe masa de lucru cate o pereche de ghete minunat mestesugita. Asa se face ca izbuti sa-si vanda incaltarile din ce in ce mai scump si, in scurta vreme, reusi sa puna si ceva bani de-o parte.
Intr-una din seri, batranul ii povesti nevestei sale despre minunile ce i se intamplasera pana atunci.
– Ce-ar fi sa stam de veghe in noaptea asta, sa vedem cine e atat de inimos, de ne da un asemenea ajutor? ii mai spuse el.
Zis si facut! Asa vazura cum, la miezul noptii, doi spiridusi se furisara in atelier, se pusera cu nadejde pe lucru si, in scurt timp, terminara perechea de ghete. Desi afara era vreme rea, de iarna, nevasta cizmarului observa ca spiridusii erau imbracati cam subtire.
Chiar a doua zi, femeia se apuca si ii cusu fiecaruia cate o camasiuta, o vestiuta si un pantalonuias. Le randui apoi pe masa de lucru, langa ghetuutele noi-noute facute pe masura lor. Pe la miezul noptii sosira spiridusii si, gasind hainuutele, le imbracara numaidecit. Apoi se incaltara si dantuira fericiti pana cand facura... tusti, pe usa afara!
Si, din noaptea aceea, nici ca s-au mai aratat pe-acolo. Ducandu-i-se vestea de meseriaas iscusit, cizmarului incepu sa-i mearga din plin si avu parte numai de noroc si fericire, alaturi de soata lui.
