A fost odata un mester tamplar, pe nume Geppetto. Si, intr-o zi, priceput cum era, izbuti sa faca o papusa care semana cu un baietel adevarat.
– O sa te numesc Pinocchio, ii spuse el.
Apoi, Geppetto ii croi niste haine si o palarioiara pe masura. Cum lemnul din care fusese facuta era fermecat, papusa se puse pe grait cu glas omenesc, spre uimirea batranului tamplar. Si se mai si apuca sa dantuleaisca prin toata casa!
Ca orice parinte grijuliu, Geppetto il trimise pe Pinocchio la scoala. Dar, fiind foarte sarac, el se vazu nevoit sa-si vanda paltonul ca sa-i poata lua un abecedar. Numai ca, in drum spre scoala, Pinocchio se simti atras de muzica vioaie ce se auzea dinspre Teatrul de marionete. Asa ca isi vandu abecedarul, ca sa-si poata lua un bilet de intrare la spectacol.
Inauntru, se impieteni cu mai multe papusi de lemn asemenea lui. Iar odata urcat pe scena, se apuca sa faca tot felul de giumbusucuri! Dar papusarul Manca-Foc se manie cumplit, caci Pinocchio ii stricase frumusete de spectacol. Pinocchio isi ceru iertare si ii povesti lui Manca-Foc despre Geppetto, si cum ajunsese la teatru si nu la scoala. Milos din fire, acesta ii spuse:
– Uite, tine de la mine acesti cinci galbeni si du-i bunului tau tata, ca sa-si cumpere un palton nou.
Pe drumul spre casa, papusa se intalni cu Motanul si Vulpea, doi hoti omani care ii bagara in cap ca si-ar putea inmulti banii daca i-ar ingropa la radacina unui copac fermecat, din Campul Minunilor. Zis si facut, doar ca, atunci cand se trezi din somn, nu mai gasi nici macar cei cinci galbeni ingropati!
Striga deznadajduit dupa ajutor si, pe data, langa el se arata Zana cu Parul Albastrui. Dar in loc sa recunoasca sincer ce prostie facuse, Pinocchio ii tranti o minciuna, spunandu-i ca pierduse banii pentru Geppetto. Nici nu sfarsi bine, ca nasul i se si lungi de-un cot!
– Asa o sa patesti ori de cate ori vei spune minciuni! ii zise zana suparata.
Speriat, Pinocchio ii marturisi zanei adevarul, iar ea ii drese nasul la loc, chemand in ajutor o ciocatoare. In vreme ce Pinocchio se indrepta spre casa, mergand pe tarmul marii, un val urias il izbi cu putere si il duse departe, in larg, unde fu inghitit de o balena!
Spre bucuria lui insa, in burta acesteia dadu peste tatal sau, Geppetto! Batranul fusese si el inghitit de balena, cu tot cu corabiora cu care plecase in cautarea lui Pinocchio. Pandind momentul in care balena dormea cu gura deschisa, aproape de mal, cei doi izbutira sa iasa din burta ei si inotara pana la tarm.
Ajuns acasa, Pinocchio se cuminti si, dupa ce isi termina lectiile, il ajuta pe Geppetto in atelier. Pentru o asa buna purtare, intr-o noapte il vizita Zana cu Parul Albastrui, care ii implini cea mai arzatoare dorinta. Asa ca, a doua zi, Pinocchio cel de lemn se prefarcu intr-un baietel in carne si oase, spre marea bucurie a lui Geppetto!
