A fost odata o capra care avea sapte iezi. Intr-o zi, trebuind sa mearga in padure ca sa le aduca de-ale gurii, capra ii stranse in jurul ei pe cei sapte iezisori si le spuse:
– Cat lipsesc de-acasa, sa nu va cumva sa deschideti usa strainilor! Pentru ca, sa stiti, unul precum lupul cel rau, o dihanie cu labe negre si glas gros si dogit, abia asteapta sa intre in casa si sa va manance pe toti!
Lupul pandea casa caprei aproape tot timpul. Si, de cum pleca aceasta de-acasa, se si infiinta la usa si batu incetinor.
– Cine-i acolo? intrebara cei sapte iezi, intr-un glas.
– Deschideti usa, ca sunt eu, mamica voastra, le ceru dihania. Si v-am adus multe bunatati!
Iezii ii raspunsera:
– Nu-ti deschidem, caci tu nu esti mama noastra! Glasul ei e subtirel si bland, nu gros si dogit ca al tau. Si sa mai stii ca ea nu are labele mari si negre. Asa ca nu ne poti insela, tu esti lupul cel rau si sigur vrei sa ne mananci pe toti!
Infuriat, lupul pleca. Dar cum mintea nu ii statea decat la iezii aceia fragezi, gasi si cum sa-i pacaleasca: se puse pe mestecat niste creta, ca sa-si subtieze glasul, si-si manji labele cu faina, ca sa arate albe si frumoase.
Cand mama-capra pleca iarasi in padure, dihania se grabi sa ajunga la casuita ei si sa bata la usa. De asta data se preschimbase asa de bine, ca iezii ii dadura drumul in casa! Rand pe rand, toti sapte fura inghititi de lup. Dupa care, satula, dihania se intinse la somn.
Curand, se intoarse si capra acasa. La inceput, dand peste lupul dormind pe jos, cu burdihanul plin cu iezisiorii ei, izbucni in lacrimi. Mai apoi insa, uitandu-se mai bine, vazu ca burta dihaniei se tot framanta incoace si incolo. Capra apuca un borcannas plin cu piper si il deserta in narile lupului, facandu-l sa stranute amarnic.
HAPCIU! HAPCIU! HAPCIU! Sapte stranutauri zdravene trase lupul si, la fiecare dintre ele, scuipa pe gura cate un ied! Capra nu mai putu de bucurie cand isi revazu iezisiorii vii si nevatamati! Talharul de lup o lua la sanatoasa spre padure, stranutand de mama focului. Si de-atunci nici ca-l mai vazu cineva prin acele locuri!
