A fost odata un mos si o baba. Baba avea o gaina si mosul un cucos. Gaina babii oua cate doua pe zi si baba manca o multime de oua, iar mosneagul nu-i dadea niciunul.
Dar astfel, intr-o zi, mosneagul ii zise babii:
- Baba, mai baba! Mananci ca-n targul lui Cremene. Ia da-mi si mie niste oua.
- Dar cum sa dau? Daca ai pofta de ou, bate si tu cu cosul sa faca ou. Eu tot as fi batut gaina mea si ia cate oua face!
Mosneagul, purtandu-se dupa gura babii, prinde cucosul si ii da o bataie buna, zicand:
- Nea, nea, nea! Ori te oua, ori du-te de la casa mea! Nea, nea!
Cucosul, cum scapa din mana mosului, fugi de acasa si incepu a umbla pe drumuri. Si cum mergea el asa, numai ca gaseste o punguta cu doi bani. Si cum o gaseste, o ia si se intoarce cu dansa inapoi spre casa mosneagului.
Pe drum intalneste o trasura cu un boier. Boierul se uita la cucos, vede in clont o punguta si zice vizitiului:
- Merg! Da-te jos si vezi ce are cucosul acela in plisc.
Vizitiul se da iute jos si, cum face, cum nu face, prinde cucosul si, luandu-i punguta, o da boierului.
- Da-i drumul!
Cucosul, suparat, nu se lasa si se ia dupa trasura, zicand:
- Boier, boier, da-mi punguta cu doi bani!
Boierul, cum ajunge acasa, furios, zice vizitiului:
- Ba, ia cucosul obraznic asta si arunca-l in fantana!
Vizitiul iarasi se da jos de pe capra, prinde cucosul si l-a zvarlit in fantana. Cucosul, vazand aceasta mare primejdie, ce sa faca? Incepe a inghiti la apa si inghite, si inghite, pana ce inghite toata apa din fantana. Apoi zboara de acolo afara si se ia iar dupa trasura.
Boierul, cum ajunge acasa, zice unei babe sa prinda cucosul si sa-l arunce in cuptor. Baba face cum zice stapanul si arunca cucosul in cuptorul infierbantat. Cucosul, cum vede asta mare nedreptate, incepe a varsa la apa si toarna toata apa aceea din fantana pana se stinge focul. Apoi se duce la fereastra boierului si da a tranti in geamuri cu ciocul si a zice:
- Boier, boier, da-mi punguta cu doi bani!
- Ma, ca m-am saturat de lichea asta de cucos! Vizitule, zvarle cucosul asta in cireada boilor! Poate vreun bou o lua carne si am scapa de suparare.
Vizitiul ia cucosul si l-a zvarlit in cireada. Atunci sa vezi bucuria cucosului! Inghitea boi, vaci si oi pana ispravi toata cireada. Apoi veni iar la geamul boierului si iarasi incepu:
- Boier, boier, da-mi punguta cu doi bani!
Boierul nu mai stia ce sa faca. Cum statea pe ganduri, numai ce zice si-l arunca pe cucos in camara cea plina cu bani. Atunci cucosul inghiti toti galbenii si lasa camara pustie. Apoi se duse iarasi la fereastra boierului si iarasi incepu:
- Boier, boier, da-mi punguta cu doi bani!
Boierul, vazand pana la urma ca n-are ce-i face, a zvarlit punguta. Cucosul o ia si se duce in treaba lui.
Atunci toate pasarile din ograda boiereasca, vazand vitejia cucosului, s-au luat dupa dansul, de ti se parea ca e o nunta si nu altceva.
Cand ajunge cucosul la casa mosneagului, se opreste la poarta si incepe a canta. Mosneagul, cum aude glasul cucosului, iese din casa si, cand arunca ochii spre poarta, ce sa vada? Cucosul sau era ceva de speriat. Elefantul ti se parea cat un purice pe langa acest cucos. Si-apoi, in urma sa, veneau carduri nenumarate de pasari, care de care mai frumoase si mai bogate.
Vazand toate acestea, mosneagul i-a deschis cucosului poarta. Atunci cucosul i-a zis:
- Stapane, asterne o patura aici, in mijlocul grazii.
Mosneagul, iute ca un prasnel, asterne patura. Cucosul se aseaza pe patura, scutura puternic din aripi si indata se umple o grada a mosneagului, pe langa pasari, si de cirezi de vite. Iar pe patura turna cucosul o movina mare de galbeni, care straluceau la soare de-ti luau ochii.
Mosneagul, vazand aceste mari bogatii, nu mai stia ce sa mai faca de bucurie, sarutand mereu cucosul, dezmerdandu-l si cerandu-i iertare ca se luase dupa gura babii si-l batuse.
Baba, cand a vazut toate acestea, nu mai sclipeau ochii din cap si plesnea de ciuda. Atunci spuse mosneagul ironic:
- Tu esti si mine-i galben. Ba pune-ti pofta in cui, ma baba. Cand ti-am cerut oua, stii ce mi-ai raspuns? Bate acum si tu gaina ta sa-ti aduca galbeni. Ca asa am batut eu cucosul si iata ce mi-a adus.
Atunci baba se duce in poiata, apuca gaina de coada si o ia la bataie de-ti venea sa-i plangi de mila. Biata gaina, cum scapa din mana babii, fugi pe drum. Si cum mergea pe drum, gaseste si ea o margica, o inghite, apoi repede se intoarce acasa la baba si incepe de pe la poarta.
Baba iese cu bucurie inaintea gainii. Gaina sare peste poarta, trece iute pe langa baba, se pune pe cuibar si, dupa vreun ceas de sedere, sare de pe cuibar cotcodacind.
Baba se duce atunci sa vada ce i-a facut gaina si, cand se uita in cuibar, ce sa vada? Gaina a ouat o margica.
Baba, cand vede ca si-a batut joc de ea, o prinde si o bate, si o bate pana o omoara. Si astfel baba cea zgarcita si nebuna a ramas de tot saraca, lipita pamantului.
Mosneagul insa si-a facut o casa mare, o gradina frumoasa si traia foarte bine. Iar pe cucos il purta in toate partile dupa dansul, cu salba de aur la gat si incaltat in ciubotele albe si cu pinteni la calcaie, de ti se parea ca e un irod din cei frumosi, iar nu un cucos de facut cu bors.