Cenusareasa - Poveste Audio MP3 si Scrisa

🔉 Alte povesti audio

Alte povesti pentru copii


Despre poveste

Despre poveste

  • Autor: Charles Perrault (versiunea clasica). Fratii Grimm (versiune alternativa)
  • In original: Cendrillon ou la petite pantoufle de verre (franceza) / Aschenputtel (germana)
  • Anul publicarii: 1697 (Perrault). 1812 (Grimm)
  • Rezumat: O fata orfana de mama este umilita de mama vitrega si fortata sa faca toate treburile casei. Cu ajutorul zanei, merge la balul printului, care o gaseste dupa pantofioruL pierdut.
  • Potrivit pentru: copii de 4 ani in sus


Citeste povestea Cenusareasa

Text:

Uitati-va la ea! A adormit cu fusul in poala! Ei, cenusareasao! Nu-ti e rusine sa dormi ziua in amiaza mare? Sunt asa ostenita. Nici nu stiu cand m-a furat somnul. Ai facut focul? Da, l-am facut. Dar de gatit? Ai gatit? Am gatit. Masa e pusa. Va asteapta. Dar rochiile noastre le-ai calcat? Da, pe toate le-am calcat.

Trebuia sa speli cearsafurile si fetele de masa. Le-am spalat. Lasati-o, fetelor. Sa mergem in odaile noastre. Timbarea m-a cam obosit. Atata muzica, atatea flori. Mergem, mergem. Dar mai intai sa ne ingrijim, ca nu cumva sa-i fie urat nespalatei asteia si sa adoarma din nou. Ca bine ziceti!

Cand o sa fim noi gata de masa, apuca-te si alege mazarea asta pentru maine! Da, bine, ma rog! O sa termine prea repede! Mai intai sa rasturnati mazarea in cenusa! Uite asa! Si acum pofteste! Alege-o! De ce faceti asta? De ce faceti asta?

Intr-o zi au rasunat trambitetele crainicilor. Nimeni n-a stiut ca razele soarelui, rasfrangandu-se in alama trambitelor, bucurau cu nedesluitele presimtiri inima cenusaresii si se adunau in coltul de langa vatra, prefacand cenusa in pulbere de aur.

Intelegul nostru Crai vesteste ca da o serbare la care sunt poftite toate fetele harnice si frumoase, pentru ca fiul sau sa-si aleaga dintre ele mireasa.

Uite-o, inlemnita langa vatra. In loc sa fii bucuroasa, in loc sa fii mandra ca surorile tale vor dantui la serbarea craiasca si sa le ajuti sa fie cat mai frumoase, stai ca de piatra! As vrea... As vrea... Ii spune odata ce-ai vrea! As vrea sa merg si eu la serbare. Cum? Ce-ai spus? O, mamita!

Murdara esti, rochie n-ai, incaltata nu te-am vazut niciodata, si la petrecere vino-ti in fire! Ma gandeam ca as putea sa stau intr-un colt si sa privesc. Gateste-le intai pe surorile tale si o sa mai vedem noi.

Cat de bine se pricepe viclenia sa aprinda speranta in inima prazii sale. Gatindu-si surorile vitrege, cenusareasa se tot gandea la vorba aceea in doi peri, aliindu-si de ea asteptarile. O sa mai vedem noi.

Cele doua fete se admirau intr-una in oglinda, fara a-si da seama ca ceea ce le incanta erau podoabele care, departe de a le infrumuseta, le scoteau si mai mult la iveala uratenietea. Urate n-ar fi fost ele, dar le sluteau rautatea si fandoseala.

Veni si mama lor sa le admire si le puse sa zambeasca, sa stea cu o mana ridicata si pe urma cu amandoua mainile ridicate, si le puse sa priveasca pe sub gene si drept in fata. Frumusetele mele! Nu stiu care din voi o sa fie aleasa craisorului, fiindca amandoua sunteti la fel de frumoase. Ia sa vad cum o sa dantuiti. Parca nici n-ati atinge pamantul. Cu voi simt cum intineresc.


Pagina 1

Si tu, ce mai stai aici? Ati spus ca... Ce-am spus? Ce-am spus? N-am spus nimic. Vrei sa rada lumea de tine? Si sa ne faci de rusine pe noi? Nu la ea se gandeste. Nu-ti dai seama ca dupa serbare o sa fim ostenite? Cine o sa ne ajute la dezbracat? Cine o sa ne pregateasca baia? Si serbarea tine trei zile.

In fiecare zi trebuie sa fim proaspete, ca si cum n-am fi dantsuit, ca si cum n-am fi petrecut. Gandesti ca asta-i saga? Asa ca, dupa cum vezi, te asteapta treaba destula.

Ce frumos trebuie sa fie acolo! Oare cum arata o serbare?

Nu plange, prietena mea! Se vede ca sunt tare ostenita. Mi se pare ca aud vorbe de alinare. De cand s-a stins maicuta mea, nu m-a alintat nimeni. Ma tin in poala si nu ma vezi? In poala nu tin decat fusul. Chiar eu vorbesc, fusul, ca in atatea si atatea ceasuri de singuratate si de tristete. Cand lucrezi nu esti trista. Stiu asta.

Totusi, acum te-am auzit suspinand. Cunosc si pricina. Pregateste-te de serbare, prietena mea. Sa ma pregatesc de serbare? N-am nici rochie, nici conduri. N-ai nici rochie, nici conduri? Priveste acolo, pe lavita. Ce-mi vad ochii! O rochie tesuta din aur si argint si condurii astia minunati. Nu visezi? Nu visez. Sunt ale tale. E cu neputinta.

De cand esti prietena cu noi, n-ai aflat ca totul e cu putinta? Grabeste-te! Craisorul sta singur la o fereastra si te asteapta.

Nu sunt trist, finice, dar inima imi spune ca cea care trebuie sa-mi fie sotie nu se afla aici. Au venit atatea fete frumoase. Intr-adevar, au venit multe si mai toate sunt in felul lor frumoase. Dar oare nu m-ai invatat tu ca frumusetea e o boala care trece? Uneori prea multa intelepciune stanjeneste.

Vorbesti ca un batran si nu dai ascultare tineretii. Iarta-ma, invatator al meu, dar trebuie sa-ti spun ca te inselezi. Dau ascultare batranilor si vorbesc ca un tanar care stie ca viata nu inseamna numai petrecere. N-am calatorit impreuna prin tara si nu m-ai povatuit sa fiu cu luarea-aminte la chipul in care feciorii si alesele lor traiesc?

E adevarat, dar o craiasa nu are altceva de facut decat sa cante si sa se impodobeasca. O asemenea craiasa nu-mi trebuie. Am vrut sa te incerc. Atatea chipuri frumoase puteau sa te faca sa uiti toate invataturile.

Ce-i drept, e destul sa te uiti la mainile lor si sa le citesti putin in ochi, ca sa-ti dai seama ca ceea ce ravnesc ele e o trasura aurita si tot petrecere ca asta.


Pagina 2

Priveste, prietene, o zana. Asa mi-am inchipuit-o citind. Nimeni n-o cunoaste, toata lumea se intreaba cine e. Craisorul dantuieste cu straina care a venit adineauri. Pe noi nici nu ne baga in seama.

Cine esti? De ce nu vrei sa-mi spui? Sunt o fata, ca toate fetele. Pana la urma tot am sa aflu. Asta nu te-ar bucura. Nu inteleg. Eu nu-s bogata ca toate fetele de aici. Tu? Nu esti bogata?

Mainile tale marturisesc deprinderea cu toate uneltele gospodaresti, iar ochii tai n-au cunoscut nici umbra straveziei a minciunii, nici stralucirea urata a ingamfarii. Tu ai bogatiile pe care nu le au bogatii, desi poarta rochii de aur si argint.

Ce cantec frumos! Acum cateva ceasuri... De ce ai tacut? Ce s-a intamplat acum cateva ceasuri? O fata sedea singura si plangea. Auzea cantecul acesta, asa cum uneori in seri de primavara auzi cantand florile. Sa nu spui ca florile nu canta. Florile sunt pasari care nu stiu inca sa zboare.

Nu stiu unde-o fi acum si ce-o fi facand. Ia uitati-va la ea cat e de voioasa! Parca ar fi fost la petrecere. Ai facut tot ce ti s-a poruncit? Tot! N-ai de gand sa incetezi odata cu cantecul asta? L-am invatat de la voi. Stiam ca va place. Sa taci! N-am spus eu ca numai la dansa se gandeste. Cum poti fi vesela cand vezi ca surorile tale se intristeaza? Lasati-o in pace.

Nu mi-iese din cap straina aceea. Craisorul numai la ea se uita. Numai cu ea dantuia. Pe noi nici nu ne-a bagat in seama. Nu va necajiti, frumusetele mele. Nu aduce anul ce aduce ceasul. Tu, cenusareasao! Scoala de acolo si ajuta-ne la imbracat!

Dupa ce au plecat surorile vitrege impreuna cu mama lor, cenusareasa a gasit pe lavita alta rochie si alti conduri. Imbracandu-se, s-a uitat in oglinda si aproape ca nu s-a recunoscut. Fusul se afla la locul sau si nimeni n-ar fi spus ca nu-i un fus ca toate fusele.

Prietene, daca nu-mi spui nimic raman acasa, nu merg nicaieri. Alt prieten in afara de tine n-am. Cum asa? Nu ti-am spus ieri ca ai un prieten in fiecare unealta de-a ta? Nici nu sunt vrednica sa port o rochie ca asta. Ascultati ce zice, ascultati ce zice! Cine crezi tu ca ne-a invatat sa facem asemenea lucruri? De unde sa stiu?

Tu ne-ai invatat, si acum nu mai zabovi! Serbarea e in toi si Craisorul nu-si mai gaseste locul.

Atatea fete frumoase. Priveste de pilda pe acelea doua. Niste fandosite. De ce vorbesti asa? Stiu ce vorbesc. Si inca sunt prea bland. Sunt doua surori impreuna cu mama lor. Pentru ele trudeste o biata fata careia i se spune cenusareasa. Ai auzit de ea? Da. Adica nu. Nici n-aveai de unde sa auzi. Nu iese niciodata din casa.


Pagina 3

Se spune ca e cam balbaiata. Balbaiata? Asa se spune, pocita, rau. Pocita? Da, sarmana fata. Dar de unde ai auzit toate astea? Chiar de la mama ei vitrega. Stiam ca are trei fete si ieri am intrebat-o unde e a treia. Poate te-a mintit? Uite, la asta nu m-am gandit. Sa mergem intr-o zi sa o vedem. Nu, asta nu se poate. De ce nu se poate?

Simt ca esti o fata buna. As vrea sa o ajutam intr-un fel. N-as fi crezut niciodata ca ai auzit de cenusareasa asta si ca te gandesti la ea. E o fiinta chinuita. Este de ajuns sa te gandesti ca pe lume exista o singura fiinta chinuita, asuprita, pentru ca soarele sa nu ti se mai para atat de stralucitor si nici florile atat de frumoase, nu-i asa?

Da, asa este. Dar nu mi-as fi putut inchipui ca un fiu de crai... De ce nu vorbesti mai departe? Stiu la ce te gandesti. Dar vezi tu, tatal meu nu s-a nascut in palate. A ajuns crai datorita vitejiei sale si a dragostei pentru tara asta, in slujba careia si-a pus vitejia. E drept. Asemenea lucruri se intampla tot mai rar si ti-inteleg nedumerirea.

Sa nu te superi pe mine. As putea sa ma supar pe tine? Sa stii insa ca in seara asta am sa aflu cine esti. Mi s-a facut sete. Asteapta-ma putin aici si am sa-ti aduc sa bei ceva ce n-ai baut niciodata.

Va sa zica ca iar a disparut. Da, iar. Cand m-am intors cu pocalul nu mai era. Trebuie sa nascocim ceva. Nu stiu inca ce, dar o sa gasim noi. Ce-i la ea mai deosebit? Totul e deosebit. Dar am bagat de seama ca are un picior atat de mic cum n-am mai vazut. Nu inteleg de ce se ascunde. De ce nu vrea sa spuna cine este?

Vad, fusule, ca daca as sti ca sunt vrednica de el, i-as spune cine sunt. De ce vorbesti asa, prietena mea? Daca l-ai vedea, daca l-ai cunoaste, ai intelege ca nu merit cinstea asta. Sa dantuiesc cu el o data, de doua ori, asta se poate. Dar sa-i fiu sotie, pricepi, fusule? Nu pricep.

Nici nu pricepi de ce nu vrei sa-ti pui condurii pe care ti i-am pregatit. Pentru ca sunt prea frumosi. Ar sta rau tuturor fetelor. Dar vina nu o poarta condurii tai, ci inimile lor.

Nu stiu ce sa fac. Azi este ultima zi a serbarii. Si adevarul adevartat, fusule, e ca tare vreau sa-l mai vad o data. Pentru ultima data.

Pentru ultima data stia si Craisorul ca se putea sa nu mai vada pe frumoasa necunoscuta, si de aceea tare s-a bucurat cand batranul sfetnic a izbutit pana la urma sa nascoceasca un viclesug. In timpul petrecerii scarile s-au uns cu smoala.

Cand, dupa cum era de asteptat, Cenusareasa a fugit pe scari, condurul stang ramase lipit de o treapta, iar Craisorul stia ca in afara de ea nimeni nu plecase inca de la petrecere.


Pagina 4

Nu o voi lua de mireasa decat pe aceea careia i se va potrivi acest condur.

Mult a mai umblat Craisorul, tot dand condurul sa fie incercat de catre fetele care tresareau de speranta incercandu-l, pentru ca indata sa vada cu mahnire ca nu li se potriveste. Mult a mai umblat. Si iata ca intr-o buna zi a ajuns si la casa cenusaresii.

Stiind ca n-a dantsuit cu cele doua fete si fiind incredintant ca cenusareasa n-avea cum sa fie frumoasa necunoscuta, nici n-a vrut sa se opreasca. Dar cine credeti ca il astepta in mijlocul drumului? Mama vitrega a cenusaresii.

Bine-ai venit, Craisorule! Bine-ai venit! Descaleca si pofteste in casa. Fetele mele stiu sa faca o dulceata cum nu se mai afla alta. Si aud ca umbli cu un condur. Ii caut perechia. Nu fi cumva al uneia din frumusetele mele. Se plangeau ca pierdusera cate un condur cand se intorceau de la serbarea craiasca. Nu cred ca e al lor, dar sa incercam.

Frumusetele mele, veniti aici. Bine ai venit, Craisorule. Ziceati ca v-ati pierdut cate un condur? Da, da. Era de aur? De aur? Ca acesta? Ca acesta! Da! Atunci incercati-l! Intai eu! Ba intai eu! Vai de mine, fetele mele! O sa creada Craisorul ca va sfaditi! Incearca-l intai tu! Hai sa mergem in odaia cealalta! Nu intra. Din pricina degetului mare.

Mai asteapta. Ce mai astepti? Cand ai sa fii craiasa, n-ai sa mai umbli pe jos. Ma doare. Nici uneia nu i s-a potrivit condurul.

Craisorul se pregatea de plecare. Cine canta? Sluga noastra. Nu-i cumva Cenusareasa? Ba ea este. Cate fete am intalnit, toate au incercat condurul. De ce nu l-ar incerca si Cenusareasa? Nu! Mai ales ca in felul acesta am si prilejul sa o cunosc. Chemati-o aici. Nu se poate, Craisorule. E din cale afara de murdara. Sa vina totusi. Cenusareasao!

Cenusareasao! Da? Intra! Hai, intra! De ce ai ramas langa usa? Si de ce stai cu fruntea plecata? Eu de mult vreau sa te cunosc. Nu sunt vrednica de cinstea asta, Craisorule! Uite condurul acesta. Incearca-l! Nu mi se potriveste. Totusi incearca-l! Nu, vedeti, nu mi se potriveste. Spui ca nu ti se potriveste si totusi... Ia sa-ti vad chipul!

Craisorule, nu sunt eu! Cine nu esti tu? Frumoasa mea necunoscuta! Craisorule, te inselezi! Nu eu! Ba da! Nu te poti ascunde! Tu esti frumoasa necunoscuta de la serbare! Vreau sa vad cum ai trait pana acum! Unde-i vatra de la cenusa careia ii trage si numele? E o greseala, Craisorule! E cu adevarat o greseala, dar greseala e a mea.

De atatea ori am vrut sa vad pe fata asta si am tot amanat. Dar n-am stiut ca ea era aproape de mine. Da-mi mana, cenusareasao! Frumoasa mea cenusareasao!