Cica era odata intr-un sat un om grozav de lenes. De lenes ce era, nici bucatura din gura nu si-o mesteca. Si satul, vazand ca acest om nu se da la munca nici in ruptul capului, hotarase sa-l alunge din sat pentru a nu mai da pilda de lenevire si altora.
Si asa se aleg vreo doi oameni din sat si se duc la casa lenesului, il ridica pe sus, il pun intr-un car ca pe un butuc nesimtitor si hai cu dansul spre marginea satului. Asa era pe vremea aceea.
Pe drum se intalnesc ei cu o trasura in care era o cucoana. Cucoana, vazand in car un om care semana a fi bolnav, se mira.
- Oameni buni, se vede ca omul din car e bolnav. Il duceti undeva sa se caute?
- Sa iertati, cinstita fata a dumneavoastra, raspunse unul dintre sateni. Dar aici e un lenes care nu credem sa-si aiba pereche in lume si il scoatem afara din sat ca sa curatim asezarea de un trandav.
- Alei, oameni buni! zise cucoana. O, pacat, sarmanul! Mai bine duceti-l la mosie la mine. Iata curtea mea, pe costisa aceea. Eu am acolo un hambar plin cu posmagi. A mancat de posmagi si a trait si el pe langa casa mea, ca doar stiu ca nu m-a pierdut Dumnezeu pentru o bucatica de paine. Suntem datori a ne ajuta unii pe altii.
- Ia auzi, lenesule, ce spune cucoana! striga unul dintre sateni. Uite ce noroc ai dat! Sai de graba din car, ca te scapa cucoana de necaz si te pune sub aripa dumisale!
- Da... muieti posmagi? intreba atunci lenesul cu jumatate de gura, fara sa se miste din loc.
- Ce-a zis? intreba cucoana pe sateni.
- Ce sa zica, milostiva cucoana, raspunse unul. Ia, intreaba daca ii muieti posmagi.
- Vai de mine si de mine! zise cucoana cu mirare. Inca asta n-am auzit. Dar el nu poate sa si-i moaie singur?
- Auzi, lenesule, te prinzi sa-i moi singur, ori ba?
- Ba, raspunse lenesul. Trage mai departe si nu-ti face griji pentru asta pustie de gura.
Atunci, unul dintre sateni ii zise cucoanei:
- Bunatatea dumneavoastra, milostiva cucoana! Da, de geaba mai voiti a pune orzul pe gaste. Vedeti bine ca nu-l scoatem noi din sat numai asa, de floarea cucului, sa-i luam naravul. Un sat intreg n-ar fi pus oare mana de la mana ca sa poata face din transul ceva? Da, ai pe cine ajuta? Doar lenea imparateasa mare!
Cucoana, cu toata bunavointa ce avei, se lahamiteste si de binefaceri si de tot, zicand:
- Oameni buni, faceti dar cum va lumina Dumnezeu.
Iar satenii il duc pe lenes la marginea satului si il lasa acolo, in plata Domnului.
Si iaca asa au scapat si lenesul acela de sateni si satenii aceia de dansul. Mai pofteasca de acum si alti lenesi in satul acela, daca le da mana si tine cureaua.
Si-am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa.